SUMAR
Nana
ninsoare
Miercuri
-0/-12°C
Joi
-1/-15°C
Vineri
-1/-13°C
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Nana, pentru perioada 2021-2027
I. Introducere
Din punct de vedere al dezvoltării, zonele rurale înregistrează un decalaj semnificativ față de zonele urbane și se caracterizează prin: deficiențe structurale persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.); valoare adăugată scăzută a produselor agro-alimentare; randamentele și productivitatea muncii scăzute, în special în agricultura de semisubzistență; spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite; o piață a terenurilor nefuncțională; o modestă orientare către export; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; accesul la servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor urbane; creșterea continuă a disparităților regionale; o pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială; o administrație publică ineficientă; o serie de riscuri pentru oameni.
Spațiul rural este expresia efortului îndelungat al omului pentru a opune în serviciul său componentele fizico-geografice ale spațiului, ale naturii. Este un spațiu pe care omul l-a modelat în funcție de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa și l-a umplut cu creațiile sale de natură antropică, fiind deci o adevărată „capodoperă rustică” a omului.
Dezvoltarea este, în esență, o acțiune cu caracter strategic, care are ca scop creșterea durabilă a productivității individuale, comunitare și instituționale, ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. Programele de dezvoltare au în vedere schimbarea condițiilor fundamentale, ceea ce necesită un timp îndelungat, iar problemele rurale sunt foarte complexe și nu pot fi rezolvate prin acțiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte durabile.
Realizarea acestui document strategic este rezultatul voinței comunității locale din COMUNA NANA, care are la bază colaborarea dintre membrii comunității și reprezentanții administrației publice. Obiectivul acestei strategii este de a susține eforturile viitoare de dezvoltare ale comunei, prin stabilirea unor direcții strategice care au la bază analiza a 4 factori importanți: resurse, puncte slabe, oportunități și amenințări cu care se confruntă localitatea.
Strategia de dezvoltare locală a comunei NANA reprezintă instrumentul de lucru al administrației publice locale și este agreată de întreaga comunitate locală. Astfel se va orienta gândirea, decizia și acțiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor. Totodată, prin acest mijloc, se vor evita abaterile datorate urgențelor, avantajelor și dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente. În aceste condiții, toți factorii interesați de progresul economico-social al comunei vor beneficia de acest ghid de prezentare al tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indică atât direcțiile de dezvoltare specifice, cât și acțiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administrației publice locale.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acțiuni pentru că se dorea ca, la final, strategia de dezvoltare locală să fie în consens cu aspirațiile locuitorilor comunei NANA. Importanța acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunității în implementarea strategiei de dezvoltare locală, cât și de posibilitatea asumării depline și conștiente a acesteia.
Acest material a fost conceput ca un instrument care să vină în ajutorul tuturor membrilor comunității locale, adresându-se deopotrivă administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, dar și cetățeanului simplu interesat de evoluția viitoare a comunității sale. Se prevede că acest instrument va fi deosebit de util în programarea viitoarelor investiții, dar și în atragerea resurselor financiare (naționale și europene) pentru realizarea unor proiecte de anvergură pentru comuna NANA.
II. Strategia de dezvoltare propusă pentru perioada 2021-2027
Una dintre cele mai importante etape în programarea strategică, ce are loc pe parcursul sau chiar în urma efectuării auditului teritorial care oferă informațiile de bază cu privire la situația comunității în cauză, este consultarea publică. Acest proces, prin care practic are loc consultarea locuitorilor comunității, are rolul de a realiza un tablou detaliat al realităților vieții în comunitate, identificând atitudini, așteptări, interese și convingeri ale locuitorilor privind chestiunile legate de situația actuală și dezvoltarea așteptată a comunității lor. De asemenea, acest proces are avantajul de a asigura premisele pentru alegerea și prioritizarea corectă a direcțiilor de dezvoltare și de investiții, în același timp responsabilizând și implicând direct cetățenii în dezvoltarea comunității lor, simțindu-se astfel parte a acestui proces de evoluție. Cercetarea realizată la nivelul comunei NANA, județul Călărași, a înregistrat opiniile și atitudinile populației, cu privire la:
➢ satisfacția față de viață și serviciile publice locale;
➢ condiții de viață și migrație;
➢ încredere în instituții și participare cetățenească;
➢ percepția schimbărilor și a potențialului de dezvoltare al comunei.
În procesul de consultare publică a locuitorilor comunei NANA s-a utilizat pentru culegerea datelor ancheta ca metodă de cercetare calitativă, iar instrumentul folosit a fost chestionarul. În ceea ce privește tipul de interviu utilizat, s-a optat pentru interviul față-n față asimilat unei conversații sau unei discuții verbale cu persoanele intervievate. Acest tip de interviu permite operatorului o mai bună coordonare a discuției, îl ajută în observarea elementelor de exprimare paraverbală și elimină dificultățile de comunicare cauzate de inexistența sau de caracterul precar al mijloacelor de comunicare la distanță. Totodată, în primă fază s-a optat pentru interviul individual sau personal, care dă o notă de originalitate și conferă personalitate răspunsurilor date de intervievați, în timp ce în cazul unui interviu de grup subiecții ar putea fi tentați să imite comportamentul altor subiecți sau să își ascundă adevăratele răspunsuri, simțindu-se inhibați de prezența și răspunsurile celorlalți indivizi intervievați din grup. După finalizarea etapei interviurilor individuale, s-au organizat două sesiuni de focus-grup axate pe chestiuni legate de practicarea agriculturii și dezvoltare, participanții fiind în principal reprezentanți ai autorității publice. În ceea ce privește tehnica discuției și orientarea acesteia, ghidul de interviu pe care s-a elaborat studiul a fost de tip semistructurat, rămânând la latitudinea operatorului dacă utilizează sau nu anumite întrebări și momentul în care ele sunt adresate intervievatului, datele fiind colectate sistematic. În acest fel, intervievatorului i se oferă un anumit grad de libertate în desfășurare, putând să decidă asupra căror subiecte/itemi să insiste și care din acestea pot fi omise. În cazul unor astfel de interviuri semistructurate, posibilitatea de comparare e redusă, iar întrebările – cheie pot fi omise sau tratate superficial. Grupul-țintă este format din locuitorii comunei NANA care au statutul de persoane-cheie în comunitate, persoane cu o imagine mai vastă asupra vieții în comună sau asupra domeniului lor de activitate, lideri de opinie în comunitate, oameni respectați în sat, oameni ale căror realizări au un impact accentuat asupra comunității în ansamblu. De asemenea, un aspect important al alegerii grupului-țintă a fost gradul de disponibilitate al persoanelor pentru a participa la studiu, fiind vorba despre o participare integral voluntară, fără motivații exterioare imediate, singura „recompensă” fiind posibilitatea exprimării opiniei și participării la evoluția în bine a comunității din care fac parte. Prin urmare, criteriile statistice uzuale (vârstă, profesie, studii, sex) au o valoare pur informativă, fără a avea un impact direct asupra rezultatelor studiului. Ghidul de interviu utilizat este compus din 7 puncte generice, care urmăresc, în mare parte, identificarea de către intervievați a două direcții principale: pe de o parte, problemele actuale cu care se confruntă comuna lor și, pe de altă parte, avantajele pe care le prezintă localitatea, care au potențialul de a fi transformate în oportunități de dezvoltare socio-economică:
I. Teritoriul
II. Populația
III. Activități economice
IV. Organizare socială și instituțională
V. Analiza generală a comunei
VI. Politica locală actuală la nivelul comunei NANA
VII. Strategie de dezvoltare
III. Analiza SWOT
Vom încerca să stabilim punctele tari și slabe ale comunei, precum și oportunitățile prezente și viitoare, dar și ce s-ar întâmpla dacă am urmări planul de dezvoltare propus de prezenta strategie.
De la bun început trebuie spus că, fără o strategie, nu te poți nici dezvolta, nici atrage investitori și nici fonduri europene. De aceea, conducerea primăriei NANA a înțeles pericolul și a făcut demersuri pentru realizarea acestei Strategii de Dezvoltare Locală. Ceea ce dorim noi să evidențiem sunt concluziile, analiza informațiilor cunoscute și sinteza lor printr-o altă perspectivă, mai aplecată spre dezvoltare, spre cerințele secolului XXI, spre programe și proiecte. Analiza de față stă la baza întregii lucrări și este forma modernă de a justifica proiecte. Marea artă a acestei analize este să transformăm, ceea ce până ieri era o imposibilitate, într-o victorie.
Orice comună trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase. Experiența internațională a arătat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic.
Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunității pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității, analiza sectorială a domeniilor strategice principale și articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la bază PPS au fost asigurarea validității științifice, implicarea comunității, transparența, obiectivitatea, coerența și continuitatea demersului.
Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoțită de promovarea, la nivelul administrației publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice și să speculeze oportunitățile apărute în beneficiul comunității.
Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunități), Threats (riscuri).
Pentru a avea certitudinea că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare a comunei, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regională, s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027.
Punctele forte și cele slabe sunt legate de comună și de strategiile acesteia, și de modul cum se compară cu concurența. Oportunitățile și amenințările vin dinspre mediul de piață și din direcția concurenței; de regulă, sunt factori asupra cărora zona, în general, nu are niciun control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea așezării, performanțele acesteia, produsele cheie și piețele strategice.
Analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra zonelor cheie și realizarea de prezumții (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoștințe mai puțin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona își poate îndeplini planul și în ce condiții.
Unele „oportunități” și „amenințări” vor apărea din „punctele tari” și „punctele slabe” ale comunei.